Nepali sadhus

strong>Sadhus = oamenii sfinti din cultura hindu, asceti, practicanti de yoga, care renunta la viata lumeasca pentru a se dedica meditatiei si contemplatiei in dorinta de a atinge moksha (eliberarea), cel mai inalt nivel al spiritualitatii hinduse, … in teorie, in practica niste labagii de cersetori.

Poze facute de moi in templul Pashupatinath cel mai vechi si celebru templu hindus din Kathmandu.

<

Read More

Restaurant Horoscop

Nu stiu de unde vine numele, dar pare ca toata lumea stie un e, adica in Piata Unirii pe la inceputul lui Cantemir. Acum vreo doua saptamani m-a lovit brusc foamea, atat de brusc incat singurul lucru pe care-am mai reusit sa-l fac a fost sa-mi rotesc capul cu o miscare de bufnita pana am dat de primul loc care avea legatura cu mancarea. Bine, recunosc ca am clipit in dreptul KFC-ului. Asta am vazut in fata ochilor

restaurant-horoscop1

adica restaurantul Horoscop, nimic spectaculos afara, nimic spectaculos inauntru. M-a frapat faptul ca, intr-o sambata la ora 12, abia am  gasit o masa libera, desi nu e mic deloc si in plus mi-a placut la nebunie  interiorul. M-am simtit ca intr-un local din Italia, ca in Roma pe o  straduta laturalnica, fara glam-ul de la Doina sau fitzele de la  Uptown,  mancarea, bucatarie italiana plus ceva specialitati romanesti, ok spre  foarte, atmosfera discreta – nu city grill – iar chelnerii parca-s importati de pe Via del Corso, spilcuiti, preocupati, amabili dar nu umili, cu putina tenta de superioritate genul “I’ve seen it all”.

Am “servit” cum ar zice “elegantii” pe care i-am intalnit acum ceva vreme prin Rhodos, am mancat deci un carpaccio al vitello de la “sua madre” adica fooooarte bun si niste pene quatro formagi la fel de bune. Pacat ca nu aveau vin la pahar. Cu bacsis si un ristretto de clasa inclus, cam 15 euro, asta pt. ca ma simteam departe…

Read More

Guerrilla anti-Guerrilla fm

Vreau nu vreau, vreau, dar nu pot sa ma dezic de radio guerrilla. Am incercat o multime de alte radiouri, pe frecventele lui kiss fm sau 21 simt cum isi fac seppuku neuoronii-n capul meu ca sa ma duca-n target, europa fm da un mix idiot de oldies cu muzica tanara si nefe ricita,  se joaca cu starea mea de spirit de parc-ar vrea sa-mi spele creierul (noroc c-au prins-o pe maica-mea si acum o invata cine-i animal x  si cum se gateste el), adult contemporary my ass! Vibe, deea, … gen degeaba ascult ca dupa 2 minute nu mai aud nimic  iar magic, gold is de ascultat in bucatarie nu in masina. Pe city am rezistat, 2 zile.

Intorcandu-ma la guerrilla mi-am dat seama de ce m-a prins, … pe langa faptul ca are in  playlist muzica indie si britpop sau ca heavy rotation-ul nu-i chiar asa heavy, pe langa dj-ii f. buni (a inceput sa-mi placa asta tare de cap, Vidia, desi la inceput m-a enervat ca facea prea des uz de inglish), … m-a prins ziceam pt. ca difuzeaza niste piese rupte din playlist, rupte din soare si care n-au nici o legatura cu contextul. Nu oldies, nu remake-uri, piese pe care eu le ascultam acum 5-10-15 chiar 20 de ani si ma credeam smecher si privilegiat, chiar si atunci.  Nu stiu cum se face dar mut pe Guerrilla si hop! Asia – Heat of the moment sau Supertramp – The logical song,  wtf astia se joaca cu subconstientul meu?!? Incearca sa-mi trimita mesaje subliminale? Sau or fi toti niste bantuiti de amintiri la varsta a doua, ca mine?

ps: acasa ma mai scot cu last.fm sau sky.fm dar in masina …

Read More

30.01.09 / daily play

I got life – Hair (the musical)

I got life, mother / I got laughs, sister / I got freedom, brother
I got good times, man / I got crazy ways, daughter
I got million-dollar charm, cousin /I got headaches and toothaches
And bad times too / Like you

Cel mai cool musical pe care l-am vazut (de vreo 5 ori), regizat de Milos Forman in ’79, despre America impartita in patrioti si hippies, despre inrolarea lui Claude Bukowski, despre droguri si muzica de muzica. Lasand filmul deoparte, la coloana sonora  ma intorc inevitabil din timp in timp.

Aici si melodia care da titlul.

Read More

29.01.09 / daily play

Death and all his friends – Coldplay

No I don’t wanna battle from beginning to end
I don’t wanna cycle, recycle revenge
I don’t wanna follow death and all his friends.

Pt. ca e piesa mea preferata de pe ultimul album si pentru ca eram printre cei 20mii de posedati din Berlin O2 World Arena care aveau o zi de luni fericita.
Aici daca vreti sunet mai bun.

o2-berlin

Read More

One night stand with “Casa Poporului”

Lately, cam peste tot dau de Casa Poporului, seara de seara ma uit la ea de la fereastra biroului si am inceput sa empatizez cu ea, daca acest lucru o fi posibil.

casa-poporului1

Nu lipseste niciodata la apel, e intotdeauna acolo, luminata relativ discret (poza de mai sus e supraexpusa fiind facuta noaptea), e mare si trista. Cred ca merita o soarta mai buna, o perceptie mai pozitiva. Cu ce e ea de vina ca “mama si tata” era nebuni?!? Si ce daca e rezultatul megalomaniei unui taran-cizmar si nu rezultatul megalomaniei unui imparat-tiran? Nu vezi veci picior de turist pe-acolo si cred ca trotuarul din fata e cel mai putin umblat loc central din Bucuresti. O fi Palatul Schonbrunn mai plin de istorie si semnificatie dar nici chiar asa!

casapoporului_night casa poporului

schoenbrunn_nacht palatul schonbrunn

M-am tot intrebat cum arata in interior, daca are sau nu curte interioara, daca e in forma de U sau de patrat, … in fine, saptamana viitoare ma duc sa-i fac doamnei o vizita de curtoazie, dar pana atunci i-am facut o poza de sus, ca de jos mi-a fost rusine.


View Larger Map

Read More

Miorita-versiunea canina

Sunt mandru de “copchilu” Sunny, care asta-seara a mai facut un pas spre varful lantului trofic, dupa ce si-a invins prin mustrare verbala, calarire si umilire in noroi adversarul, care spre deosebire de sparring partner-ii obisnuiti (cockeri, shihtzu, bichoni sau mai putin) era unul de aceeasi categorie, de aceeasi culoare, adica un alt samoyede. Animat ca-ntotdeauna de moto-ul “there’s no room for both of us in this small universe”  samoyede-ul ardelean i-a aplicat o figura de jiujitsu celui bucurestean rescriind varianta canina a “Mioritei”.
sunny-the-man

Sunny you’re the king!

Read More

Email dependent

Clar, sunt dependent de o multime de lucruri si daca ar fi sa fac o lista instant imi vin in minte laptop, internet (vodafone, wireless & utp), sport, bere, ipod, coldplay, jeans & curele (peste 20 din fiecare) dar in plus am realizat ca sunt dependent de email.

Dependenta asta a inceput acum vreo 8 ani, cand imi citeam mailurile prin WAP, de pe un Nokia 6210, telefonul pe care de altfel l-am folosit cel mai mult, peste doi ani. Desi sa citesti un email pe WAP-ul de la Cosmorom, era mai dificil decat sa termini un Snake pe acelasi telefon, ajunsesem la performanta de a ma loga la clientul de email fara sa ma uit la telefon 😛 . Ulterior dependenta a crescut cand mi-am luat  Communicator-ul (Nokia 9300), super telefon cu  ecran mare, color, browser de emailuri,  ce mai … lux.  Urmatoarea directie a fost spre cresterea vitezei la 3G pe un Nokia N95 (f. slab terminalul), l-am tinut vreo 4 luni dupa care am trecut intr-o alta dimensiune, cea a lui IPhone.

Ecran MAAARE, browser friendly si super intuitiv, charm specific Apple, n-ai cum sa-i rezisti. Parca eram Fantozzi in episodul in care el si vecinii lui descopera telecomanda si erau obsedati de zapping de nu mai apucau sa vada nimic la TV.

Primesc zilnic peste 100 de mailuri asa ca mai tot timpul IPhone-ul meu vibreaza ca apucatu. La semafor, la frizer, la dentist, in meeting sau in varf de munte, eu citesc constant email-urile, de parca lumea, pamantul ar sta in loc daca n-as face-o. E obligatia mea. Cineva trebuia sa se sacrifice!

Am parasit postul asta de vreo zece ori sa-mi citesc mailul, is dus cu capul, pe bune! Trebuie sa mai reduc din dependentele astea si n-am de gand sa reduc berea si nici curelele. Stiu, pamantul se va invarti mai incet, asta e, eu ma gandesc sa imi citesc mailul doar la birou. Ma mai gandesc.

Si ma autopropun President & Founder of AEDA (anonymous email dependent association), are cineva dependenta mai mare?

Later update: in loc sa-mi schimb IPhone-ul cu un Nokia 1100 mi-am luat un Blackberry Storm , care-mi creste uzura blugilor dupa cat de des si tare vibreaza. Da, il tin in buzunar, imi permit ca am multi jeansi.

Read More

Badea, nu poate.

Ok, vroiam sa zic Mircea Badea sucks. Aveam sentimente contradictorii, mixed feelings musiu’, in ceea ce-l priveste, ma intrebam daca aplombul, limbaritza din gura presei lui l-ar ajuta sa faca acelasi show si intr-o emisiune cu invitati cu IQ pozitiv. Din pacate pt. el, am intrat via zoso pe blogul lui si am vazut cum gestioneaza commenturile negative… si mi-am dat seama ca e doar arogant, inzestrat dar doar arogant. Si vandut ieftin, desi asta probabil nu e o noutate. Way to go Badeo!

Read More

27.01.09 / daily play

In categoria “one play per day” voi posta zilnic (asta da commitment!) cate o piesa care, intr-un fel sau altul, a lasat o urma in cache-ul meu. Melodiile reflecta intr-o oarecare masura preferintele mele muzicale, insa aceste preferinte s-au schimbat (s-au sofisticat / tampit) in timp.

Data fiind propria-mi stare de spirit as fi inceput cu altceva, dar vh1 tocmai difuzeaza ceva Queen asa ca m-am hotarat:

Don’t, I said “Don’t stop me now” de pe albumul Jazz (1979), o ascultam prin ’85 la magnetofonul UNITRA (sau Tesla ?!?), de pe o rola ce continea mai mult scotch decat banda magnetica. Dupa toata perioada Queen, obligatorie altfel pt. oricine, mi-a ramas in minte/suflet/cache aceasta piesa. Dupa ceva vreme, multa … zece ani, gen, am vazut un interviu in care Freddie declara ca “Don’t stop me now” e piesa lui favorita din discografia lor. N-a zis ca si a mea!

Read More