Feb 28th, 2009
Un pufff mic…
“Pista”, cu ghilimelele de rigoare:

avionul:

doi metri eroare, un mic pufff si 14 nemti ne-au cedat cota lor de oxigen pe pamant.
“Pista”, cu ghilimelele de rigoare:

avionul:

doi metri eroare, un mic pufff si 14 nemti ne-au cedat cota lor de oxigen pe pamant.
Blogul meu (me.log) face azi o luna, 57 de posturi, vreo 50 de comentarii si 1209 vizitatori. Nu-l sarbatoresc sa nu si-o ia in cap!
Pare-se ca uneia din multimea de formatii care-mi placeau si care s-au dus draq de prea mult bine, i s-au terminat finantele si ii back in bussiness again. Good for me, sper doar sa-si actualizeze sound-ul…
Faith no more - Evidence, o piesa care categoric merita o soarta mai buna.
Am ajuns intr-un impas. Citesc o mie de bloguri pe zi si deja incepe sa ma dispere repetitia informatiei. De fapt, mai mult incepe sa ma enerveze faptul ca marea majoritate a blogger-ilor nu produc continut, nu emit pareri personale, nu fac altceva decat sa plimbe informatia dintr-un blog in altul si uita cu totul semnificatia initiala a blogului. Mai nou, fiecare pusti care Nu-i nici o frectie sa-ti faci un blog pe wordpress, blogger sau yahoo si chiar mai putin sa stai pe net toata ziua, sa zappezi prin o mie de siteuri, sa alegi de acolo 5 kestii pe care sa le pui pe blogul tau. Si gata, acum esti ditai blogger-ul! Nu conteaza ca ai bifat maxim cinci carti in viata, ca nu esti sigur daca te-o adus barza sau te-o facut taica-tu cu imprimanta Lexus, important ii ca esti ambidextru si-ti iese “copipeistul” in viteza, ca la nimeni altul. Si asa ajungi mare, mare blogger …de fapt mare bl0gger (ca de exemplu asta).
Si uite cum, conform trafic.ro, o ieftineala de genul asta poate sa adune intr-o luna mai multi vizitatori/cititori decat marea majoritate a revistelor glossy din tara, fara sa livreze altceva decat furt de continut. Nu ma deranjeaza ca si-au facut blog, nu ma deranjeaza ca scriu, nici macar nu ma deranjeaza ca fura / copiaza continutul - mai bine decat s-o frece altfel -, ma deranjeaza ca-i citeste lumea! Ma deranjeaza tabloidizarea blogurilor si mai ales faptul ca si-au pierdut acel “touch” personal in lupta pentru trafic.
Si daca tot am fost negativ -si n-a fost greu- iata si niste bloguri pe care le citesc cu interes & placere si pe care vi le recomand: manafu - new media stuff, zoso - ca integrator cu pareri, curvette - o fictiune, gen “belle de nuit” (parerea mea) f. bine scrisa, pitici gratis- f.f.foarte haios.
Toata viata am simtit o permanenta nevoie de schimbare si asta e o boala grava. De obicei ma vindec cu paliative de genul educatie, sapte ani de-acasa, gura lumii sau temeri personale, dar toate-s leacuri de moment.
Toti sufera de asta sau sunt singurul? Imi vine sa-mi schimb radical sistemul de valori, o data la cativa ani. Si, desi ma asteptam ca intervalul sa creasca cu varsta, din contra scade. Imi vine sa traiesc altundeva …bine nu mai zic ca-mi vine sa fiu altcineva ca asta e imposibil, dar imi vine sa-mi doresc altceva. O fi doar o abordare masculina tipic infidela a vietii sau e un alt demon din capul meu? (Stay tuned … the answer will come in twenty years)
Imi vine sa plec vreo cativa ani pe unde o vrea norocul, sa port numai tricouri uni de cinci euro, sa beau numai sampanie si sa-mi las barba. Sa nu ma sune nimeni, sa ascult opera, sa pescuiesc zilnic si sa nu ma mai deranjeze daca pierd.
Si o piesa in ton Changes - YES, cu versuri aici, o formatie care m-a insotit in schimbarile din ultimii cinspe ani si pe care am bifat-o -in martie is noua ani de atunci- inainte de a se destrama (mai am si biletele pe undeva, cred, sper).
M-am simtit vinovat ca n-am mai postat nimic, vinovatie accentuata si de cativa “?!?” de la prieteni, apoi m-am relaxat si am avut un sentiment de confort dandu-mi seama ca blogul meu personal reflecta propria-mi stare de spirit, iar faptul ca nu scriu spune de fapt ceva. Si blogul a inceput sa-mi redevina simpatic.
Am avut o saptamana seaca, animata doar la visarea altei emisfere. O saptamana in care mi-a iesit jumatate din ce mi-am propus, mai putin sambata cand mi-a iesit de minune o astfel de zi, o saptamana in care m-am intalnit cu multi oameni, in care mi-am dat seama cat e de facil sa manipulezi si cat de manipulabil am fost. O saptamana obisnuit mediocra.
O piesa pentru cei cu viata-n cele doua valize din portbagaj.
Daca tot veni vb. de fotbal, niste imagini cu mine mai tanar, putin.
Ca tot scriam de valorile promovate de televiziunile din Ro:
Nu-nteleg de unde oftica ProTv-ului?!? Pai nu-l stiau? Acum l-au vazut prima data? El saracu a fost natural, si-a tinut discursul obisnuit, atat doar ca si-a accentuat parerea cu o flegma, in rest nimic deosebit. Reactia ProTV-ului, in schimb, a fost intr-un mare fel … “cum a scuipat un moderator? si care-a fost ratingul? … mic? nasol, atunci trebuie sa reluam faza in prime time. Si n-a scuipat in direct? Pai bagati reluarile.”
Asa ca i-au facut si un scenariu, asta cu interdictia in Mediapro, care nu are decat scopul de a preceda un alt scenariu, cel al reconcilierii.
Mi-am dezamagit cei 40 de cititori ne mai scriind nimic in ultimele zile :).
Pentru ca am fost acasa, am chefuit cu prietenii, am jucat fotbal cu tiganii, am dormit in patul meu si am parcat pe locul meu de parcare. Si m-am distrat de bunica-mea (elvis pt. apropiati) careia, slava domnului, i-a confirmat doctorita ca n-are citez “cacaracta” la ochi asa ca asteapta criza sa moara de foame ca de moarte naturala n-are noroc … umor negru la 85 de ani :))