“Pista”, cu ghilimelele de rigoare:
avionul:
doi metri eroare, un mic pufff si 14 nemti ne-au cedat cota lor de oxigen pe pamant.
Month: February 2009
O luna de me.log
Blogul meu (me.log) face azi o luna, 57 de posturi, vreo 50 de comentarii si 1209 vizitatori. Nu-l sarbatoresc sa nu si-o ia in cap!
More “Faith no more”
Pare-se ca uneia din multimea de formatii care-mi placeau si care s-au dus draq de prea mult bine, i s-au terminat finantele si ii back in bussiness again. Good for me, sper doar sa-si actualizeze sound-ul…
Faith no more – Evidence, o piesa care categoric merita o soarta mai buna.
Blog’em out
Am ajuns intr-un impas. Citesc o mie de bloguri pe zi si deja incepe sa ma dispere repetitia informatiei. De fapt, mai mult incepe sa ma enerveze faptul ca marea majoritate a blogger-ilor nu produc continut, nu emit pareri personale, nu fac altceva decat sa plimbe informatia dintr-un blog in altul si uita cu totul semnificatia initiala a blogului. Mai nou, fiecare pusti care Nu-i nici o frectie sa-ti faci un blog pe wordpress, blogger sau yahoo si chiar mai putin sa stai pe net toata ziua, sa zappezi prin o mie de siteuri, sa alegi de acolo 5 kestii pe care sa le pui pe blogul tau. Si gata, acum esti ditai blogger-ul! Nu conteaza ca ai bifat maxim cinci carti in viata, ca nu esti sigur daca te-o adus barza sau te-o facut taica-tu cu imprimanta Lexus, important ii ca esti ambidextru si-ti iese “copipeistul” in viteza, ca la nimeni altul. Si asa ajungi mare, mare blogger …de fapt mare bl0gger (ca de exemplu asta).
Si uite cum, conform trafic.ro, o ieftineala de genul asta poate sa adune intr-o luna mai multi vizitatori/cititori decat marea majoritate a revistelor glossy din tara, fara sa livreze altceva decat furt de continut. Nu ma deranjeaza ca si-au facut blog, nu ma deranjeaza ca scriu, nici macar nu ma deranjeaza ca fura / copiaza continutul – mai bine decat s-o frece altfel -, ma deranjeaza ca-i citeste lumea! Ma deranjeaza tabloidizarea blogurilor si mai ales faptul ca si-au pierdut acel “touch” personal in lupta pentru trafic.
Si daca tot am fost negativ -si n-a fost greu- iata si niste bloguri pe care le citesc cu interes & placere si pe care vi le recomand: manafu – new media stuff, zoso – ca integrator cu pareri, curvette – o fictiune, gen “belle de nuit” (parerea mea) f. bine scrisa, pitici gratis– f.f.foarte haios.
Renew .me
Toata viata am simtit o permanenta nevoie de schimbare si asta e o boala grava. De obicei ma vindec cu paliative de genul educatie, sapte ani de-acasa, gura lumii sau temeri personale, dar toate-s leacuri de moment.
Toti sufera de asta sau sunt singurul? Imi vine sa-mi schimb radical sistemul de valori, o data la cativa ani. Si, desi ma asteptam ca intervalul sa creasca cu varsta, din contra scade. Imi vine sa traiesc altundeva …bine nu mai zic ca-mi vine sa fiu altcineva ca asta e imposibil, dar imi vine sa-mi doresc altceva. O fi doar o abordare masculina tipic infidela a vietii sau e un alt demon din capul meu? (Stay tuned … the answer will come in twenty years)
Imi vine sa plec vreo cativa ani pe unde o vrea norocul, sa port numai tricouri uni de cinci euro, sa beau numai sampanie si sa-mi las barba. Sa nu ma sune nimeni, sa ascult opera, sa pescuiesc zilnic si sa nu ma mai deranjeze daca pierd.
Si o piesa in ton Changes – YES, cu versuri aici, o formatie care m-a insotit in schimbarile din ultimii cinspe ani si pe care am bifat-o -in martie is noua ani de atunci- inainte de a se destrama (mai am si biletele pe undeva, cred, sper).
Speechless
M-am simtit vinovat ca n-am mai postat nimic, vinovatie accentuata si de cativa “?!?” de la prieteni, apoi m-am relaxat si am avut un sentiment de confort dandu-mi seama ca blogul meu personal reflecta propria-mi stare de spirit, iar faptul ca nu scriu spune de fapt ceva. Si blogul a inceput sa-mi redevina simpatic.
Am avut o saptamana seaca, animata doar la visarea altei emisfere. O saptamana in care mi-a iesit jumatate din ce mi-am propus, mai putin sambata cand mi-a iesit de minune o astfel de zi, o saptamana in care m-am intalnit cu multi oameni, in care mi-am dat seama cat e de facil sa manipulezi si cat de manipulabil am fost. O saptamana obisnuit mediocra.
Tonight, Tonight – The Smashing Pumpkins
O piesa pentru cei cu viata-n cele doua valize din portbagaj.
No comment
Daca tot veni vb. de fotbal, niste imagini cu mine mai tanar, putin.
Flegme contra rating
Ca tot scriam de valorile promovate de televiziunile din Ro:
Nu-nteleg de unde oftica ProTv-ului?!? Pai nu-l stiau? Acum l-au vazut prima data? El saracu a fost natural, si-a tinut discursul obisnuit, atat doar ca si-a accentuat parerea cu o flegma, in rest nimic deosebit. Reactia ProTV-ului, in schimb, a fost intr-un mare fel … “cum a scuipat un moderator? si care-a fost ratingul? … mic? nasol, atunci trebuie sa reluam faza in prime time. Si n-a scuipat in direct? Pai bagati reluarile.”
Asa ca i-au facut si un scenariu, asta cu interdictia in Mediapro, care nu are decat scopul de a preceda un alt scenariu, cel al reconcilierii.
Ai em bec!
Mi-am dezamagit cei 40 de cititori ne mai scriind nimic in ultimele zile :).
Pentru ca am fost acasa, am chefuit cu prietenii, am jucat fotbal cu tiganii, am dormit in patul meu si am parcat pe locul meu de parcare. Si m-am distrat de bunica-mea (elvis pt. apropiati) careia, slava domnului, i-a confirmat doctorita ca n-are citez “cacaracta” la ochi asa ca asteapta criza sa moara de foame ca de moarte naturala n-are noroc … umor negru la 85 de ani :))
Go Valentine go!
You’re just a marketing tool!
Dac-as fi pentru o zi presedinte …
… la CNA as interveni diplomat cu bocancii direct in meclele patronilor de tv. Sunt partizanul democratiei, al libertatii de exprimare, dar mai cred si ca prostimea trebuie educata. Asa cum ii spui idiotului sa nu mai fumeze sau sa nu mai consume alcool, ca el nu stie, sa inspire daca nu mai are aer, tot asa poti sa-i spui sa nu mai consume nikita, magda, otv sau d.d. Si nu e vorba ca daca nu-ti place nu te uiti, tocmai, eu le-as baga pe gat cu forta cultura, arta, muzica, stiinta, geografie si multe altele. Si sa stinga ei televizorul daca nu le place! Sa-i vad atunci pentru ce mai traiesc. Normal ca daca-i vorbesti taranului pe limba lui ii place, normal ca daca ii dai cocalarul vacanta mare se distreaza si normal ca faci audienta-ntre borfasi cu ciac noris, dar atunci de ce te mai miri cand vine cocalarul si-ti da in cap, de ce-i ceri sa fie civilizat cand el si-a facut gimnaziu la stirile de la ora cinci si liceul la capatos low-school.
Ce rost are sa cheltui bani pe educatia lor dimineata si seara sa-i prostesti cu tv-ul? Eu, daca as putea, le-as interzice emisiunile sau le-as pune dupa miezul noptii si as obliga televiziunile sa difuzeze ceva educativ zilnic. Probabil ca asa ar mai scadea si consumul de tv si implicit influenta nefasta a acestor prastii media in educarea societatii. Pentru ca multimea e proasta si nu-si cunoaste interesul.
Unde-s doi IQ-ul scade
Aseara la intrarea in campia turzii dinspre turda doi corrado cattani de aries cautau banii furati de la banca transilvania. Cum? Blocand DN1 pe sensul dinspre cluj si verificand actele si portagajul fiecarei masini. Rezultat? Pana au controlat primele 3 masini coada a ajuns din campia la intrarea in turda si pana am ajuns eu in Turda coada era in dreptul lui Profi si se lungea cam cu viteza cu care inaintam eu. Concluzia? Exista IQ negativ si e printre noi.
12.02.09 daily play
Sucker – Motorhead … dedicatie pt. nevertebrate
Nobody cares if you’re in or you’re out,
We’re gonna give you a smack in the mouth,
Whether you go or whether you stay,
I guess it just ain’t your day, Sucker!
Oda nevertebratului
Mi-e asa o scarba de nevertebrate ca doar gandul la ele imi face pielea de gaina. De serpi nu, in schimb de nevertebratele al caror cuib e Bucurestiul, foarte.
Am avut marea placere si ulterior imensa greatza de a intalni in acest minunat oras o suita de astfel de indivizi, mari eruditi, snobi si cosmopoliti doar atat cat ii lasa eticheta, disperati dupa recunoasterea universala a propriului brand. Oameni care-si lipesc ventuzele de cururile la moda si stau agatati acolo sperand ca le cade si lor ceva, ceva cu care sa-si hraneasca neostoita foame de preamarire. Nu zic, am intalnit si o multime de oameni absolut minunati, dar aici ma refer la specimenele de a caror existenta, eu in puerila-mi credinta, ma indoiam.
E o specie pe care-am remarcat-o prima data intr-una din multinationalele in care am lucrat, ultima de altfel si pe care am cunoscut-o indeaproape in ultimii ani. E colegul, partenerul de afaceri ala savuros cu care ai baut si ti-a ridicat mingea la plasa de cate ori ai vrut, ca sa te simti tu bine, e ala care si-a lipit ventuzele de curul tau desenandu-ti inimioare cu limba in semn de apreciere. Si tu ca bou’ ai luat-o ca atare nu ti-ai dat seama ca era doar expresia dexteritatii greu castigate.
Si am mai observat ca domeniul in care se simt cel mai bine e mass-media. Cred ca mixul de notorietate, posesia de informatie, accesul facil la oameni importanti si glamul in care e invaluita presa, face din ea o cloaca in care scursurile nevertebrate se simt ca-n rai. Un om normal si nevirusat la cap nu-si poate imagina cata perfidie, cata dusmanie si cat egoism se poate ascunde intr-un astfel de mediu. Fiecare prezumptie de nevinovatie de la care am plecat s-a dovedit gresita, absolut fiecare “nu pot sa cred ca-i chiar asa” a fost urmat doar de rusinea propriei naivitati.
Din pacate nu poti sa-i recunosti din prima, ulterior iti dai seama ca prototipul e: adult, in sensul de lipsit de bucuria tineretii, inhibat de nerealizarile lui financiare si personale, comparandu-se tot timpul “big guys” – cei in compania carora se invarte, in cautare permanenta de un role model sau disperat cand e lasat fara, avand multe opinii, nici una personala si arareori dispus la contradictii. Si ca tot am twitter-ul deschis e ca unul care-i urmareste pe toti dar n-are nici un follower…
N-ai ce le face, e bine sa stai departe si desi iti vine sa-i dai de pamant e inutil, nu patesc nimic, nici macar nu fac poc!, fac plici! de ti se taie pofta de viata cand auzi…
Vai steaua ta Pitzi!
M-am uitat aseara la meciul cu Croatia si vreau sa va spun ca de la line-up am stiut ca ne bat. Cred ca deja am dezvoltat o fobie la natiile astea slave si mai ales la ex-iugoslavi. N-am sa inteleg niciodata cum tarisoare relativ mici genul Croatiei, Olandei, etc. pot fi atat de buni la sport in general, de fotbal nu mai zic. Sa revin la a’ nostrii … bai nu mai pot sa-l sufar pe Piturca, cu aerul lui misterios, preocupat, parca-i George in episodul din Seinfeld in care si-a dat seama ca daca pare ingandurat, suparat, seful ii zice sa nu se mai omoare cu lucrul, sa-si ia o zi libera. Asa si Pitzi asta face pe interesantul dar nu-i nimic de capul lui. Cum poti sa joci cu Petre, juma’ de iepure schiop si pitic impotriva Croatiei? Sau fixatia lui cu Codrea! Nu stiu de ce naiba tot speram la glorie cand e clar ca avem maxim 5 jucatori adevarati si din aia 3 is mai tot timpul in cantonament la Bologna.
Mai jos super-faza cu Robinho in rol de anestezist pentru italieni.
11.02.09 daily play
Fable – Robert Miles
Super piesa, de condus noaptea pe ninsoare. De pe “Dreamland”, un album must-have si o voce incredibila (Fiorella Quinn), maximul apropierii mele de muzica electronica si trance.
Binile nu-nvinge!
Se pare ca l-au schimbat pe Liviu din functia de imparat al deltei. La fel de abrupt cum l-au inscaunat aialalti.
Mi-e asa o sila de felul in care se fac si desfac numirile din zona politicului, ca nu pot sa-mi dau cu parerea nici despre numire si nici despre schimbare, cunoscandu-l insa pe Liviu credeam in bunele lui intentii fata de delta.
