- azi, sexoasa Unirea Shopping Center mi-a aratat nurii, pt. prima data in ultimii 5 ani. Probabil din cauza crizei si-a dat jos un fald din fusta de bannere. Din fata.
- marele Heritage, pornit din start gresit (”Noi, actionarii de la Heritage, am avut intotdeauna probleme cand am vrut sa iesim in oras la un restaurant, asa ca ne-am gandit sa facem un loc al nostru, in care sa ne simtim cat mai bine”) si care la deschidere visa la stele (Michelin), avea azi arborat cu mandrie un steag cu McDonald’s, pe stalpul din fata. Pacat ca nu i-am facut o poza si ca n-am intrat sa comand un McHeritage cu cartofi.
- la varful cu dor/sinaia zapada e de 140cm. Maine rezolv problema.
- azi-dimineata in parc, s-a infipt un paduche de catel nervos in coama imperialului -in aspect si comportament- Sunny, de abia l-am mai gasit. La cum ii sareau fulgii parca revedeam “Edward Scissorhands”. Nu stiu ce coafura comandase Sunny! Sper ca nu un tatuaj.
- ma fascineaza hartile, mi-a placut de mic geografia si nici instrumentele lui gugal nu fac exceptie. Acum au lansat Street View, o extensie la Maps, care e un tur virtual prin orase (deocamdata nu f. multe). E fun sa revezi locuri in care ai fost, par example: “If you’re blue and you don’t where to go to. Why don’t you go where fashion sits? Puttin’ on the Ritz.” So, that we’ve been put it on…
Month: March 2009
Stie cineva ce se-ntampla cu SADE?
De ce nu mai zice/scoate nimic de o gramada de ani?
Somn de voie
Daca ceva imi place in lumea asta, apoi asta e somnul, de fapt nu somnul in sine ci dormitul. Ne-am imprietenit fortat pe la 6 ani, cand ma obligau ai mei sa dorm dupa ce ajungeam acasa de la scoala si daca luam minim un 10, dormeam cand venea maica-mea acasa si ea nu se certase cu sefu-so la servici, deci doar daca se aliniau astrele si se cam aliniau, atunci ma bonifica, pe sistemul performance related payment, cu 1h in plus de stat afara seara (cu smecherii ;). Am mers apoi pe interes o perioada, cand trebuia sa-l culc pe frate-miu si adesea adormeam eu primul. Asta prin generala, ca dupa aia la liceu am intrat in ferventa specifica pubertatii intarziate, cand a dormi era ca o insulta de mama si stiti bine ca doar alea de mama nu se puteau tolera, adusa vietii care se chinuia sa-si descopere nurii in fata adolescentului avid. Exceptie faceau orele de istorie. Si biologie. Si restul.
Am recuperat relatia cu somnul in facultate, cand ajungeam la cursuri “decat” ca sa ma intalnesc cu colegii si de obicei pe la 1-2PM (adica dorm cat vreau ce Pana Mea!). Au fost si momente de sacrificiu, in sesiune, imi amintesc cum se inchidea biblioteca universtatii de la 1.30 la 2, ne scoteau pe toti afara si eu imparteam cu prietenii un taxi pana acasa si dupa juma de ora unul inapoi. Cand ne reintalneam dupa juma’ de ora ma simteam mister optimizer, unii nu apucasera sa manance, timp in care eu mancasem si dormisem pe ceas intre 12 si 15 minute. Uneori chiar visam. Ai mei amici erau siderati si invidiosi de capacitatile mele paranormale de a adormi instant.
A venit apoi armata, care a fost un fel de tabara, doar ca lucrurile nu erau asa stricte si organizate ca in tabara. Acolo am dormit mult, cel mai mult, mai mult decat toti. Eram ultimul la apel, masa, in principiu la orice activitate. Dormeam in sala de curs, in dormitor, pe-afara, in garda, in principiu cam pe oriunde ma ducea destinul sau turma. Armata a fost apogeul somnului de pana acum. De atunci dorm cam de cate ori prind ocazia, nu exista un film bun pe care sa-l ratez si sa nu adorm, sau o carte celebra cu care sa nu ma adorm in poale. Daca, de exemplu, mergem noi toti in gara de nord, si fac pariu cu oricine ca adorm primul, chiar in timp ce fac cumpana pe calea ferata. Am dezvoltat deja o tehnica speciala de adormire, care consta in a-ti goli mintea de ganduri, de a iti forta creierul sa nu se gandeasca la nimic. Si functioneaza f. bine, as putea sa deschid “universitatea de somn stanciu”.
Tocmai am citit un preview al postului si m-a apucat somnul, deci e bun. Asa ca profit de oportunitate sa-mi urez somn usor.
Uite mami, am protectie!
O poza de la o “nepoata”:
Nu v-ati prins!?! Mireasa pudiponda poarta o creatie “dracustieacui” din materiale de ultima generatie: Durex, sau Loveplus, sau mai ziceti voi… OMFG! Noul model de rochie de mireasa din prezervative, visul mamicilor de baieti si-al taticilor oricarei fete!
Nu ma pot gandi decat ca nu-ti mai trebuie poseta ca ai destule buzunare.
Sau ce fatza ar face popa la cununia religioasa. Sau cum ar trebui sa fie imbracat mirele ca sa se potriveasca? Dezbracat?
Sau ce faci daca te prinde ploaia si ti le umple cu apa? Probabil ca-ti tragi unul mare de negru peste astea mici de japonezi …
Aici pentru mai multe poze. Kinky japanese!
Wannabi
In premiera, nemaipomenit de nemaiintalnit de senzational, post-uri cu coloana sonora, dati play s-apoi cititi:
Si-acum textul, care n-are nici o legatura cu coloana sonora:
Multi fantasmeaza despre cum ar fi daca ar fi invizibili. Sau daca ar putea zbura. Sau daca ar putea vedea prin haine in infrarosu sau infrafucsia. Sau daca s-ar putea teleporta. Nu stiu pe nimeni caruia sa-i fi reusit – desi vreo cativa cunoscuti se poarta de parca ar fi facut-o-, dar de visat am visat si eu. In plus, mai am o fantezie, as vrea sa fiu bi-dimensional. Bi-me.
Cand m-ar enerva cineva i-as intoarce profilul si-as disparea. Cand vecinu face chef sau catelu sforaie, ibidem, profil … si n-as mai auzi nimic.
Daca esti bidimensional esti lipsit de probleme, probabil c-o sa te doara capul in continuare, dar nu cred ca te mai doare burta, de exemplu. Cred ca ai mai putine griji, poti sa treci strada fara probleme, doar s-o treci perpendicular, poti sa intri direct pe sub usa, fara s-o mai deschizi, atata ca nu poti sa treci cu telefonul sau cheile de la masina in buzunar. E adevarat, nu mai poti sa bei ca pe vremea cand erai tri, dar nici nu mai tre’ sa mergi la buda asa des. Cred ca poti sa fumezi. Nu mai tre’ sa mananci si implicit nici sa mergi la sala, esti bine asa.
Si celorlalti o sa le placa de tine, n-o sa poata spune ca ai mai multe fete, tu ori esti ori nu esti. Vei fi perceput ca un rafinat, un finutz, metrosexual, poate “putin” gay, desi tu esti mai atras de idealismul platonian decat de ala heffnerian. Oricum vei scapa de greutatile vietii, vei putea face cariera in televiziune sau cinema, pe sticla de preferat si vei trai mai mult decat contemporanii tai, fiind putin probabil sa ai probleme cu colesterolul. Si cand totusi inevitabilul se va intampla, va fi simplu, te vor lua ai tai si te vor lipi direct pe piatra funerara in loc de poza fara alte keltuieli inutile sau ar putea sa te tina acasa pe post de tapet, sa te lacuiasca si sa te puna pe perete. Sau sa te puna pe masina familiei. Nu ca-i scade valoarea de revanzare. In fine ar putea, daca tot nu le vine vreo idee, sa te lamineze si sa te puna sul intr-un sertar, pentru mai incolo. N-ar fi motive sa te-mputi in timp, ca doar ai fost un finutz toata viata.
Foarte probabil ca peste ani stiinta sa evolueze si daca va reusi sa reincarneze oameni, probabil ca va incepe cu astia bi si abia apoi cu cei tri. Oricum ai lua-o esti castigat, esti de viitor!
Izvor feshan uiikend
Bag seama ca-s deep into fashion lately, deci n-am putut sa nu remarc ca dupa Milan Fashion Week, London Fashion Week a venit si momentul nostru de glorie: Izvor Feshan Uiikend
Bravo, le-am dat cu flit si glam la toti!
Noi, celebritatile
Ce face omul cand il fute plictisul pe el, nu el pe plictis. Cauta pe net daca apare in lista de celebritati nascute in aceeasi zi cu el. Si nu apare, ca daca aparea n-avea timp de prostii …
Iata lista, revizuita:
Moi – poet, pana intr-a 5-a, milionar in lei pana prin 2005, actor secundar in viata lui si viitor regizor de succes, oricum de departe cel mai reusit produs al zilei de doi a treia, din familie, dupa bunica-sa.
Daniel Craig – ultimul Bond, cel mai taran…
Mikhail Sergeyevich Gorbachev – un rus care a insemnat pentru RO mai mult decat recunoaste istoria
Chris Martin – ooo, da!!!
Jon Bon Jovi – mai cunoscut ca si Bon Jovi
Jessica Biel – actrita, cred
Mark Evans – bass AC/DC
Cluuuj
Un banc bun via. Am multe comentarii ref. la subiect, da-s mult prea partizan ca sa mai conteze. Oricum bancul e misto si dupa ce pleci din Cluj parca il pretuiesti mai tare:
Ion şi Gheorghe stăteau la un pahar de vorbă. La un moment dat, după multe minute de tăcere, Ion îl întreabă pe Gheorghe:
– Auzi, mă, oare cum s-o zice corect, Cluj sau Cluuuuj?
– Cluuuuj, normal!
– Da’ de ce?
– Păi, nu te grăbeşte nimeni!
Fashion, kestii grele…
Si-mi pica in mana suplimentul Tabu – supliment pt. barbati, cica. Desi sta bine-mersi de vreo doua luni in stiva, am tot evitat sa-l deschid. In fine, azi intr-un moment de maxima intimitate, nu detailiez, singura revista la indemana se facu a fi:
Cand vazui descriptorul ma simtii obligat sa-i dau atentie, ca doar fetele de la Tabu se chinuisera sa faca ceva special pentru mine, adica pt. barbati. Toate ok, pana privirea-mi cobora pe cei doi nustiucesoidesexuali de pe coperta. Dupa vreo doua minute si 50% din timpul alocat activitatilor de gen, imi dau seama ca daca mai ma holbez mult la coperta ma indragostesc naibii si ma transform intr-un confuzosexual si ies din targetul revistei, asa ca execut rapid o citire pe ffwd. Mi-au fost arhisuficiente cele 2 minute ramase din timpul regulamentar de joc, mi-a ramas timp si de concluzii. De fapt de o dilema, exista printre noi acea specie careia i se adreseaza revista? Traiesc intr-o alta dimensiune si-si regasesc forma umanoida in fata chioscului de presa?!? Oare au ajuns si la noi in tara?!? Lasand gluma la o parte, nu m-am regasit in nimic din revista respectiva, n-am inteles nimic din paginile de moda, n-am inteles daca sa fi nustiucesexual e bine, daca e placut sau daca mai trebuie sa mergi la job si-n cazul asta?!?
Normal ca m-au apucat nervii ca de ce noi barbatii (zic astia genul james bond) nu avem si noi reviste de moda, care sa ne spuna: “Te lepezi de blugi? Da ma lepad, de aia prespalati! Te lepezi de blugi? Da ma lepad si de aia evazati!”, ni se arata doar modele de genul “prada shepherd” (nu cautati ca eu l-am botezat asa si mi-e lene sa caut o poza), in fine, unu care acum vreo 3 ani la milano era in toate vitrinele, un tzipzer Prada cu niste tzitzo nadrag si o shuba de fake-oaie (sper ca stiti si voi “ot cutiur”-eza), un fel de fructul dragostei dintre un cioban de cibin si un balerin de moscova.
Apoi mi-a trecut pe loc enervarea de la cap, cand m-am gandit la designerii nostri (aia de care moi o auzit) si m-am prins ca ori stau flexat, ori cumpar reviste straine. Si apropo de designerii romani, uite-i pe chiparosii nostri, tine-i-ar feshanul de trendsetteri (Galatescu, Albu, Buta si Ciobanu) :
No, pai cum sa nu te lasi pe mana lor sa te faca megasexual, cand ii vezi ce rasati is! Propun sa se inventeze pentru ei o noua categorie picosexualul!
Eighteen. Once again.
That’s the spirit!