Deci, se ia o țară cu al doilea cel mai mic PIB/capita din UE, cam de 5 ori mai mic decât media UE, să-i dăm un nume, să zicem, ROM. Se mai ia în considerare și un trecut comunist care o lasă săraca și, mai important, cu o mentalitate fatalistă specific latină, o clasă politică pusă doar pe înavuțire și un conflict între generația tânără plină de egolatrie și cea comunist-maniacă.
Boon, acum să văd dacă am înțeles bine povestea:
- Undeva, în jud. Alba să zicem, există haur, mult, mult haur, chestia aia celebră folosită în principal ptr. dinți de una dintre generațiile mai sus pomenite și ptr. pandantive cu pinguini sau fluturi de cealaltă. Cică ar mai fi folosit, pe la alții, și ca un sistem de hedging împotriva inflației. Anyway, se pare că AL NOSTRU e mai mare.
- Cică bunicii l-au găsit primii, acum niște mii de ani, și au încercat să-l scoată cum și cât au putut ei, apoi am evoluat și l-am scos mai abitir că, deh, cererea de dinți și pandantive a crescut. Și l-am scos cu tehnologie poluantă modernă, cu cianură, verde de Paris … eu habar n-am. Și noi ca alții la care ne holbam, în curte unii, la PIB/capita alții.
- Și l-au tot scos de sute de ani, generații peste generații, nuș’ de ce n-au făcut niște pensiuni acolo, sau niște cazinouri, sau de ce n-au cultivat lalele, nu-i înțeleg. În fine, până la urmă am înțeles că au rămas acolo niște lacuri verzi în care nici drosophilidae-le n-ar face jumping or diving. Lacuri care n-au deranjat pe nimeni, pesemne nu erau singura sursă de apă din țara de care vorbeam.
- Asta până prin anul de grație 1997 când cineva și-a dat seama că ar fi o idee bună să-l dea (n.a. haurul) unor canadieni, poate ptr. că cianura lor e mai eco-friendly, poate ptr. că a luat șpagă sau poate s-a gândit că putința noastră manageriala îndelung demonstrată e limitată …nici asta n-am habar. Cert e că l-a dat cu acte, cu promisiuni de-o parte și de alta, ce mai … frăția haurului.
- Ăia, canadienii, au început să lucreze la preludiu, au investit niște sute de milioane, bucuroși gândindu-se că, în curând, Toronto va fi un mare zâmbet haurit ce va face soarele să pălească și că de la ei va începe ziua pe glob și, implicit, fusul orar. Nici localnicii ăia, altfel incompetenți businesswise, nu par deranjați că li se va da ceasul înapoi cu vreo 5 ore.
- Toate bune și frumoase, ajungem în prezent, în capitala țării de care vorbeam, la BUH – Piața Universității, unde găsim un grup de persoane, când 15, când 15.000, toți cu valențe de Marmureanu, care prezic o schimbare mondială în scara valorilor: apa va fi mai valoroasă ca aurul. E simplu și logic, peste x ani, y luni, z zile, va veni un cutremur cu magnitudine (..) în timp ce luna va fi surprinzător de aproape de Alba, fix în același timp Alexandra Stan nu va fi bătută de impresar și, culmea ghinionului, toți românii vor fi prinși uitându-se la ‘românii au umor’. Bun, și-atunci, în vinerea aia blestemată, o să se scurgă toată cianura pe planeta verde și, în concluzie, vom da un kil de haur pe juma de kil de apă. Și eu unul chiar cred că au dreptate, nu s-a pus Japonia cu natura, cum ne-om pune noi.
- Ei, acești oameni și presiunile lor minunate, au convins politicienii că e un subiect ce are toate premizele unui impact social major. Și, bineînteles, politicienii din țara respectivă mustăceau și-și sugeau dinții, prin fața lor perindându-se o ofertă de nerefuzat: manipulare electorat, spăgi, multe spăgi, interese personale, glorie, publicitate, 32 de dinți, toți de haur … politicienii karatiști ai țării au realizat beneficiile amânării exploatării.
- Disperați, canadienii se apucă de dat plocoane la televiziuni, dinți de haur la politicieni și formatori de opinie, ba chiar măresc benevol birul (redevența) către stat, idem și equity-ul, doar-doar vor începe să care odată haurul către cabinetele stomatologice din Toronto.
- Degeaba însă, generația hip pune la bătaie bogata-i imaginație, face pancarte super-haioase, cântari la vioara și shooting-uri fashion, poze sepia și share, și like, mult-mult share & like. În plus oferă și rezolvări viabile ptr. incompetenții din zonă: să facă agroturism, ferme de scoici sau cluburi de șah, pensiuni ptr. spiriduși … există întotdeauna variante plăcute și simple de trai într-o zonă atât de binecuvantată de ‘Ăl de sus.
- Că de ce nu le-am da un exemplu de eco-ego, fix cu Rosia Montată, capitaliștilor ălora care ne enervează atât. Ce contează că BUH e cea mai poluată capitală din Europa, asta nu ne afectează nici gândirea și nici umorul. Și nici PIB-ul ălora, de care ziceam și mai sus, nu ne deranjează, lasă că pe noi ne-ajută spiridușii și-o să fie bine. Și-o să plătească ei și despăgubirile către canadieni, groaznică nație, și tot ei vor evapora apa cianurată din lacurile existente, vor trimite norul verde peste Toronto, iar apa curată o vor ploua de vor înflori lalele în tot județul Alba. Și n-o să mai concureze Toronto soarele, o să concurăm noi luna, și-o să se dea stingerea în lume din ROM.
Aici povestitorul se oprește și întreabă:
Iar spiridușii o să facă asta ptr. ROM? De ce?
… urmează o pauză stânjenitoare de partea celor din piață, dar salvarea vine, logic, tot de la spiriduși:
O facem ptr. HAUR și cerem ca toți manifestanții din piată care sunt cu noi să-și îngroape propriul HAUR acolo unde l-am ascuns noi!
PS: bașca, toate se leagă în modul cel mai fericit, după ce și-au luat-o cu haurul din ROM, canadienilor le-a scăzut cotația bursieră cu 60%. Să vedem de-acum încolo ce străinezi neciopliți vor mai avea curajul să caute aurul spiridușilor din ROM. Sau orice altceva…
PS2: chiar dacă, într-un mod destul de cinic, nu agreez părerile manifestanților din Piață legate de exploatarea RMCG, admir coeziunea lor în jurul subiectului, precum și vocalitatea plină de inspirație. Rămân însă cu regretul că, din multiplele cauze cu adevărat importante ptr. țara asta, ei au ales s-o susțină taman pe asta.