stanciu.me

Toata viata am simtit o permanenta nevoie de schimbare si asta e o boala grava. De obicei ma vindec cu paliative de genul educatie, sapte ani de-acasa, gura lumii sau temeri personale, dar toate-s leacuri de moment.

Toti sufera de asta sau sunt singurul? Imi vine sa-mi schimb radical sistemul de valori, o data la cativa ani. Si, desi ma asteptam ca intervalul sa creasca cu varsta, din contra scade. Imi vine sa traiesc altundeva …bine nu mai zic ca-mi vine sa fiu altcineva ca asta e imposibil, dar imi vine sa-mi doresc altceva. O fi doar o abordare masculina tipic infidela a vietii sau e un alt demon din capul meu? (Stay tuned … the answer will come in twenty years)

Imi vine sa plec vreo cativa ani pe unde o vrea norocul, sa port numai tricouri uni de cinci euro, sa beau numai sampanie si sa-mi las barba. Sa nu ma sune nimeni, sa ascult opera, sa pescuiesc zilnic si sa nu ma mai deranjeze daca pierd.

Si o piesa in ton Changes - YES, cu versuri aici, o formatie care m-a insotit in schimbarile din ultimii cinspe ani si pe care am bifat-o -in martie is noua ani de atunci- inainte de a se destrama (mai am si biletele pe undeva, cred, sper).

Trackback URI | Comments RSS